Moștenitorul sălbatic: Colivia lui de aur

Credeam că cea mai mare problemă a mea era mutarea în conacul unui miliardar. Apoi, la o petrecere a înaltei societăți, l-am întâlnit pe el: un nemernic arogant, de o frumusețe răpitoare, cu ochi de un albastru glacial. Ne-am ciocnit instantaneu. Mi-a spus „Prințesă” cu un rânjet condescendent, iar eu am jurat să nu-i mai ies niciodată în cale. Dar soarta are un simț al umorului pervers. Chiar în dimineața următoare, stătea la masa mea, fiindu-mi prezentat cu nonșalanță drept Dante Castellano — noul meu frate vitreg. Am înțeles rapid că vasta proprietate a tatălui meu vitreg nu este un basm; este o fortăreață clădită pe sânge și bani murdari. Iar Dante nu este doar un moștenitor răsfățat; este un executant nemilos, adânc ancorat în lumea mafiei. Captivi sub același acoperiș, ura noastră reciprocă degenerează într-un război psihologic feroce. Și-a făcut o misiune zilnică din a mă provoca, a-mi urmări fiecare mișcare și a mă încolți lângă piscină cu priviri grele, fierbinți, care îmi spulberă orice apărare. Ar trebui să fug de pericolul de netăgăduit pe care îl aduce cu el. Ar trebui să mă tem de secretele letale ascunse în spatele ușilor încuiate ale conacului. Dar tensiunea toxică și interzisă dintre noi aprinde un foc — unul care amenință să mistuie din temelii întregul imperiu Castellano. El crede că mă poate închide în lumea lui întunecată. Este pe cale să afle că prințesa asta știe să muște.