SIENNA

Soarele nici măcar nu începuse să răsară, dar eu eram deja trează, cu mintea și trupul dureros de conștiente de puținul timp care ne mai rămăsese. Îmi țineam obrazul lipit de pieptul lui Dante.

El încă dormea, lucru de care m-am bucurat; avea nevoie de odihnă. Brațele îi erau încă încolăcite în jurul meu, trupul lui cald și puternic oferindu-mi stabilitate, așa cum făcuse întotdeauna. Dar î