„Te-ai excitat din cauză că te-am pedepsit, Clara... sau mâinile mele te fac atât de udă?”

Sunt prea stânjenită ca să zic ceva, așa că doar dau din cap în stânga și-n dreapta. Degetul lui pătrunde printre pliurile mele și trece prin umezeală de câteva ori înainte ca Zane să-l scoată. Îl aud gemând, iar apoi se aude un plescăit umed din spatele meu, unde stă el.

„Mm... cine ar fi știut că păsărica ta de târfă are un gust atât de bun?” Dintr-odată, mâna lui coboară peste fundul meu deja amorțit, „Să nu mă mai minți niciodată. Te-ai excitat când te-am bătut!” rânjește el batjocoritor.

Sunt prea speriată ca să mă mișc; prea îngrozită că zona mea acum foarte udă va scoate un sunet dacă mă mișc, și e ultimul lucru pe care vreau să-l audă. Din fericire, el preia inițiativa și îmi trage în sus, mai întâi chiloții, iar apoi pantalonii scurți. Iau asta ca pe un semnal să mă ridic și să-mi închei pantalonii, dar refuz să mă uit la el. Nu pot decât să-mi imaginez cum arăt după ce am plâns având rimel pe ochi, dar lui nu-i pasă, mă întoarce cu fața spre el și, apucându-mă de bărbie, îmi forțează capul în sus.

„La naiba, Clara. Dacă nu te-aș disprețui atât de mult, aș spune că arăți al naibii de frumoasă cu rimelul scurgându-ți-se pe fața udă.” Mă privește intens, asimilând tot ce poate înainte ca o tristețe să-i traverseze trăsăturile chipeșe, „Chiar mi-aș fi dorit să nu se schimbe lucrurile între noi, Clara. Ai fi putut experimenta atât de multe cu mine.” Duritatea cu care sunt obișnuită să o văd pune stăpânire din nou pe el, „Păcat că fetele târfe nu mă interesează.” Îmi împinge capul la o parte și, înșfăcându-și geanta de pe banca de lângă noi, se îndreaptă spre ușă, oprindu-se înainte să o deschidă. Privind înapoi peste umăr, mă măsoară din cap până-n picioare, înainte să-mi întâlnească privirea: „Ascultă de mine data viitoare și să nu te mai ascunzi niciodată de mine, Clara, sau data viitoare vei fi lăsată cu posteriorul gol și apoi pedepsită. N-ai vrea ca prietenii mei să te vadă așa, nu-i așa?”

El chiar așteaptă răspunsul meu, așa că mă grăbesc să i-l dau: „N-Nu, nu vreau.”

„Da, ei bine, o să vedem noi. Du-te acasă și curăță-te. Arăți jalnic.”

Sunt în sfârșit lăsată singură să-mi adun gândurile. Trecând la chiuveta mare unde studenții își spală mâinile după ce lucrează cu materialele de artă, mă uit la mine în oglinda de deasupra ei și trag aer în piept, șocată. Arăt oribil! Aplecându-mă, îmi spăl rapid tot machiajul de pe față, îndepărtând orice dovadă că Zane m-a făcut să plâng.

~~~~~~~~~~~~

Slavă Domnului că nu trebuie să-i duc eu pe sora și fratele meu cu mașina acasă astăzi, pentru că nu știu dacă mă pot menține întreagă la minte stând pe lângă cineva chiar acum. În timp ce opresc pe aleea noastră, îl văd pe Zane coborând din noul său Jeep pe care l-a primit la împlinirea a optsprezece ani. Îmi rânjește batjocoritor, apoi bagă în gură degetul pe care l-a folosit pe mine și începe să-l sugă. Mă întorc și o iau la fugă pe alee, intrând în casă. Nu mă opresc din alergat până nu ajung în camera mea, trântind ușa. Mă sprijin de ea, gâfâind în timp ce-mi recapăt suflarea, dar faptul că am alergat până aici sus nu este singurul motiv pentru care gâfâi. Zane Croft este motivul pentru care încerc să-mi scad ritmul cardiac.

Ceea ce mi-a făcut în acea sală de clasă goală a fost umilitor și rușinos, dar în adâncul sufletului meu mi-a plăcut. Mi-a plăcut și mai mult când mâinile lui au frecat gelul pe pielea mea înfierbântată, lucru pe care el însuși l-a provocat cu propria mână. Ca lucrurile să fie și mai rele, degetul lui aproape că m-a făcut să ajung la punctul culminant de față cu el! Nu m-ar fi lăsat niciodată să uit asta. Deja îmi fac griji ce le va spune lui Tweedledee și Tweedledum despre ce s-a întâmplat după ce ei au părăsit încăperea.

Să-l ia naiba! De ce are efectul ăsta asupra mea? Nu am avut niciodată sentimente pentru el, decât abia după ce a început să mă tiranizeze. Sunt îndrăgostită în secret de agresorul meu de doi ani, și acum tocmai a înrăutățit lucrurile. Să știu cum se simt mâinile lui când îmi ating pielea goală îmi va rămâne întipărit în suflet pentru totdeauna. Cu ce am greșit vreodată ca să merit asta și de ce tot mă făcea târfă? El știa că eram încă virgină pe vremea când eram prieteni, și apoi a mers și i-a speriat pe toți ceilalți, așa că, chiar dacă aș fi vrut, nu e nimeni din grupa mea de vârstă cu care aș fi putut să o pierd.

Sunt atât de frustrată! Mi-aș dori să am pe cineva cu care să vorbesc, ar fi atât de frumos să pot vorbi cu cele mai bune două prietene ale mele, dar până și pe ele le-a alungat! Adică ele nu mă urăsc și nu mă tratează urât ca toți ceilalți, ba mai degrabă le e milă de mine. Pot să văd asta în ochii lor de fiecare dată când ne intersectăm drumurile, dar nu sunt dispuse să-l înfurie pe Zane vorbind cu mine. Nu înțeleg cum poate să facă o întreagă școală să se teamă de el.

Suspinând, mă îndrept spre baia mea din cameră, în timp ce încep să-mi dau jos hainele. De o baie am nevoie chiar acum; o baie și niște muzică, pentru că, mulțumită agresorului de alături, am ceva ce necesită atenție. Sunt pe cale să pășesc în cadă când aud telefonul scoțând un sunet de mesaj. Mă întorc în cameră și îmi iau mobilul de pe patul unde îl aruncasem la intrare. Inima îmi sare o bătaie când un nume pe care nu l-am mai văzut de doi ani apare pe ecran. Deschid mesajul și îl citesc, încruntându-mă.

ZC: Să nu te atingi!

Un alt text apare pe ecran.

ZC: Vorbesc serios, Clara! Dacă îți atingi păsărica, VEI FI PEDEPSITĂ!

„Ce naiba?” îmi spun în sinea mea. Se întâmplă să privesc în sus și iată-l pe Zane, stând la fereastra dormitorului său, holbându-se direct la a mea cu o privire chinuită pe față. Îmi ia un moment, dar apoi realizez că stau aici, complet goală. „DUMNEZEULE!!” Smulgând plapuma de pe pat, mă înfășor cu ea, apoi pășesc hotărâtă spre fereastră și îmi trag draperiile.

Sfinte Iisuse! Nu-mi vine să cred că m-a văzut goală! N-o să mă lase niciodată să uit asta, și mă va face de râsul școlii! Trântind ușa băii, dau drumul plapumei și mă bag în apa aburindă. Mă cobor încet, nevrând să-mi rănesc posteriorul mai mult decât este deja. Odată ce sunt cu totul înăuntru, suspin. Căldura apei îmi relaxează corpul în timp ce închid ochii, iar gândurile mă poartă automat înapoi în sala de clasă și la bătaia la fund administrată de Zane.

„Ei bine, dacă altceva nu, măcar este un om de cuvânt,” spun cu voce tare.

Gândurile mele încep să-mi facă corpul să reacționeze și ultimul lucru de care am nevoie este ca Zane să afle că am făcut exact ceea ce mi-a interzis. Nu cred că aș putea suporta încă o pedeapsă atât de curând după prima, dar cu ce drept îmi spune el ce am voie sau nu să fac? Nici măcar nu mă place, deci ce mai contează? Dă-o încolo, este corpul meu și eu decid ce fac cu el! Acestea fiind spuse, încep încet să-mi strecor mâna pe coapsă, urcând spre locul care are disperată nevoie de ea. Exact când sunt pe cale să o strecor între coapse, o voce îmi răsună în minte, vocea lui.

„UGH!” Frustrată, îmi retrag mâna și mă ridic din cadă. Acum trebuie să-mi găsesc ceva care să-mi ocupe timpul. „Lașo,” murmur în sinea mea în timp ce mă șterg. Uitând de fundul meu dureros, trec asupru prosopul peste el, înjurând când senzația de arsură revine în forță. Da, cu siguranță am luat decizia corectă.