Tot din perspectiva lui Dante:

Nu există timp aici.

Nicio dimineață, niciun amurg — doar același voal gri, dens și nesfârșit, de parcă lumea s-ar fi înecat și ar fi uitat să nu mai respire.

Nu dorm, dar nici nu sunt treaz niciodată.

Nu visez, dar văd tot ce aș vrea să uit.

La început, am crezut că am orbit.

Apoi mi-am dat seama că locul ăsta pur și simplu uitase ce e lumina.

E liniște, dar nu e pa