Pe măsură ce Tank alunecă pe scaunul eliberat de ea, a pus în balanță varianta de a o lua la fugă spre lift, de a-și înhăța lucrurile și de a dispărea de pe fața pământului. Cu toate acestea, o singură privire în direcția sălii de ședințe și a biroului președintelui i-a spus că Bastiano Verrilli îi urmărea fiecare mișcare în numele Don-ului său. Lozano nu era Don-ul familiei ei, dar știa că nu avea de ales decât să facă așa cum i se ordonase, în fața aliatului familiei tatălui ei.

Și-a dat la o parte o buclă rebelă de pe frunte și a pornit în direcția a ceea ce era sigură că avea să fie pieirea ei.

„Blugii nu sunt o ținută potrivită pentru birou.” Genevra a scos capul din sala de ședințe ca să-i arunce o privire cruntă.

„Mă târăsc constant în genunchi sub birouri, prin spații înguste și în încăperi murdare. Ați prefera să port o fustă ca să efectuez astfel de activități?” a replicat ea la adresa femeii.

„Tu...!”

„Doamnă, deja mi-am dat demisia. Nu-mi puteți spune nimic care să-mi mai influențeze comportamentul. Am stat ca o favoare și ca să-mi obțin scrisoarea de recomandare de la președinte. Părerea dumneavoastră despre mine, ce port sau cum îmi fac meseria, este irelevantă.”

Când femeia s-a mișcat pentru a-și deschide gura cu mâna ridicată, Bastiano i-a înșfăcat mâna și i-a ținut-o lipită de corp. „Știi cine este ea?”

Genevra a ridicat din umeri: „O tocilară din departamentul de IT.”

„Tocilara asta, cum îi zici tu, este singura prințesă a familiei Mariani. Continuă să o faci în tot felul și s-o insulți și o să vezi cât de curând Don Mariani sau fiul său Mercurio vor comanda un asasinat pe capul tău pe care niciunul dintre noi n-o să-l poată opri.”

Cealaltă femeie se uită la Alcee șocată: „Nu! Nu se poate să lucreze aici îmbrăcată în, în halul”, s-a cutremurat ea, „ăsta.” I-a șoptit fratelui ei: „Au bani!”

Alcee a dat ochii peste cap: „Este disponibil acum?”

Bastiano i-a făcut semn spre biroul președintelui: „Haideți. Se schimbă în baia lui Kylen. Am așteptat să-i sosească valiza, și a ajuns acum câteva momente.”

În biroul președintelui, un spațiu în care nu mai fusese niciodată de când Tyrell se pensionase, s-a uitat în jur și a concluzionat că biroul lui Kylen era auster și rece, fără suvenire, bibelouri sau fotografii. Era un birou, o canapea, câteva scaune și priveliștea New York-ului de la fereastra din spatele lui. Ca fost soldat din marină și specialist în securitate, probabil că ținea un rucsac de urgență ascuns pe undeva și ea știa asta.

Ușa de la baie era întredeschisă, iar ea s-a dus să se uite pe fereastră, simțindu-se de-a dreptul inconfortabil. A fi într-o încăpere în care se schimba un bărbat era ciudat. Membrii familiei sale nu erau genul de oameni îndrăzneți, care să se simtă confortabil cu nuditatea.

„Alcee”, vocea din baie a făcut-o să se cutremure. Era la fel de înfricoșătoare ca și reputația din spatele ei. S-a trezit întrebându-se dacă era la fel de plin de cicatrici și de desfigurat cum pretindeau mass-media și zvonurile. Știa că era nemilos, deoarece preluase rolul tatălui său cu un glonț în coapsă, după ce îl ucisese cu sânge rece pe consigliere-le tatălui său. Cunoștea toată drama familiilor din New York, New Jersey și Boston, chiar dacă ar fi preferat să nu o știe. Povestea lui era una magnifică, terifiantă, dar magnifică.

„Da, domnule?” a răspuns ea mutându-se mai aproape de ușă.

„Spune-mi ce s-a întâmplat în ziua în care am anulat logodna noastră.”

Nu era întrebarea la care se aștepta.

„Am ajuns acasă dimineața. Mama m-a întâmpinat la ușă și m-a încuiat în cameră timp de o oră până la sosirea tatălui meu. În decurs de o oră de la închiderea mea, tatăl meu a primit vestea că dumneavoastră ați anulat logodna. Am fost chiar surprinsă să aflu cât de repede a ajuns vestea la dumneavoastră.”

„Ce veste?”

„Că nu mai eram virgină.”

„Poftim?”

„M-am culcat cu cineva cu o seară înainte. Nu acesta este motivul pentru care ați anulat contractul?” Era acesta momentul în care urma să primească glonțul în cap pentru lipsă de respect față de el?

„Te-ai futut cu altcineva?”

„Da.” Cuvântul a fost o șoaptă. „Nu știați?”

„Nu. Sincer să fiu, nu aveam nici cea mai mică idee. Am anulat logodna pentru că nu aveam nicio dorință să mă căsătoresc cu tine. Cunoscutem pe altcineva cu care intenționam să mă însor și, ca atare, am rupt legătura cu familia ta.”

„Hm”, a lovit ea cu fruntea în geam. „Ei bine, asta a fost o prostie.”

„La ce te referi?”

Vocea lui, aflată de cealaltă parte a ușii, a fost punctată de zgomotul făcut de el sărind pentru a-și pune pantalonii. Cel puțin spera că erau pantalonii lui, și nu lenjeria intimă. Gândul că el ar putea fi dezbrăcat de cealaltă parte a ușii era, cel puțin, stânjenitor.

„Adică am ieșit intenționat și mi-am pierdut virginitatea ca să evit anunțul logodnei. Îmi spuneți că într-adevăr nu știați ce-am făcut?”

„Nu. N-am știut.”

„Tatăl meu a insistat că era un semn de lipsă de respect și m-a pedepsit în consecință pentru încălcarea unui acord de tratat.” Se ruga să lase lucrurile așa.

„Ce ți-a făcut tatăl tău?”

„M-a dat afară din casă.”

„De-asta lucrezi aici?”

„Am făcut practică aici în facultate și am fost angajată imediat după absolvire.”

„Ce altceva a făcut tatăl tău ca pedeapsă în afară de a te da afară. A avut dreptate. A fost o lipsă de respect față de acord ca tu să te futi în stânga și-n dreapta, dar mie oricum chiar nu mi-a păsat. Ce a făcut?”