KAT POV

— BA DA, POATE, spune o voce din spatele lui. Știu că e furioasă. Cum naiba mai stă în picioare după ce a fost trează 24 de ore?

Graham se întoarce și se face alb la față când privește la fiica pe care a cunoscut-o cândva. Nu mai este fetița pe care a lăsat-o în urmă.

Ea îl fulgeră cu privirea, dar dintr-o dată auzim un mârâit:

— PERECHE.

Ne uităm cu toții la Blake; se holbează la Izzy. O, la naiba, asta nu va fi bine.

Izzy se uită la el în timp ce merge spre Graham și Dale, fără nicio expresie pe față.

— Trebuie să vă dați înapoi, spune ea, mârâind.

Îmi dau seama că Puna încearcă să iasă la suprafață. Puterea care emană din ea este intensă. Alice se uită la verișoara ei și rânjește.

— Nu vorbi cu... dar Dale este întrerupt de mârâitul ei, iar ochii i se schimbă din albastru în verde aprins.

— Nu ai vrea să mă enervezi, FRATE.

Ne uităm toți la ea uimiți. Alice și cu mine știm cum e când Puna și Izzy își unesc vocile, dar e amuzant de privit.

Mă uit la Blake. Blake încă se holbează la Izzy, perechea lui.

— Ce? Nu credeai că nu voi ști că ești fiul lui? Am ghicit cine erai la gară; amândoi mirosiți la fel, îi spune ea lui Dale, dar se întoarce spre Graham. Și faptul că te comporți ca tatăl pe care l-am avut mereu nu va funcționa niciodată. Nu ai fost alături de mine în zece ani, așa că de ce te-aș vrea în viața mea acum?

Graham pare rănit, dar ce credea că va obține venind aici? I-am spus că Izzy nu vrea să aibă de-a face cu el. Nici măcar nu știa despre Dale, și încă nu știe despre sora pe care nu a întâlnit-o încă.

Ea face un pas mai aproape, ochii ei nepărăsindu-i pe niciunul dintre ei. Puna e aproape; puterea ei este amplificată de furia lui Izzy față de amândoi. Mă întreb dacă o pot simți și ei cum o simțim noi.

— O să ascultați și o să ascultați bine; nu vreau să am nimic de-a face cu voi sau cu familia pe care o aveți. M-ați lăsat singură timp de zece ani să supraviețuiesc, și m-am descurcat perfect. Dacă vă mai întoarceți aici, îmi voi lăsa pantera să iasă, și ea nu este la fel de prietenoasă ca mine; e mai rea, spune ea, mârâind. Acum plecați, luați ce aveți de luat și duceți-vă.

Ea trece printre ei și se îndreaptă spre mine.

Atunci am realizat că este în pijamalele ei cu Minnie Mouse; trebuie să-l fi simțit afară din casă mai devreme.

Blake încă se uită la ea. Înainte ca altcineva să spună ceva, ea se întoarce spre el.

— A, și Alpha, nu vreau o pereche, spune ea.

El mârâie puternic.

— Nu vorbești serios, spune el, abia stăpânindu-se pe sine și pe lupul său.

Ea se uită înapoi la el și ridică din umeri.

— Ia ce am spus și pleacă. Sunt aici doar pentru câteva săptămâni, și apoi plec din nou, spune ea.

Blake se uită înapoi la ea, dar nu spune nimic; pare rănit. Știu câteva dintre motivele pentru care ea nu vrea o pereche, deoarece există amintiri groaznice de rememorat. Urăște bărbații în general, și pe bună dreptate.

Puterea care emană din Izzy este greu de suportat. După câteva momente, m-am întors spre Graham și Dale.

— Cred că ar trebui să plecați cu toții acum, am spus. Nu uitați prăjiturile la ieșire.

Dale se uită la mine și zâmbește, mimând un mulțumesc. Se uită la prăjituri, dar se vede că voia să vorbească mai mult.

Blake nu s-a mișcat din locul unde stăteau. Încă se uită la Izzy.

Dale îl trage înapoi, conducându-l prin ușă spre SUV-ul care tocmai a oprit. Graham vrea să vorbească mai mult, dar oftează; înhață cutiile și le ia cu el. Alice îi ține ușa.

Odată ce le pune în al doilea SUV care tocmai trage, Graham se duce la SUV și urcă. Acesta pleacă în câteva secunde.

Dale intră din nou în cafenea și vine după ultima cutie. Izzy și cu mine i-am urmărit de la tejghea. Se oprește la ușă și se uită peste umăr la noi.

— Știu ce a făcut tatăl nostru; nu îl scuz. Vreau să-mi cunosc sora mai mare, dacă este posibil, spune el.

Izzy lasă să-i scape un mic mârâit.

El se uită la ea cu o sclipire de durere și spune:

— Îmi pare rău, Izzy, și se întoarce să plece.

Alice închide ușa și se uită înapoi la noi.

— Ei bine, verișoaro, mă bucur atât de mult că ești aici, spune ea cu un rânjet.

Izzy merge spre ea și zâmbește. Se îmbrățișează. Amândouă se uită înapoi la mine, dar înainte ca ele să poată spune ceva.

— Cum ai știut? o întreb pe Izzy.

Izzy se uită la mine pentru un moment.

— I-am simțit mirosul afară; a trezit-o pe Puna. Dar știam despre celelalte lucruri; am știut întotdeauna. Doar că nu ți-am spus niciodată, zice ea.

— Îl urăsc pe omul acela și mai mult; nu a venit niciodată după mine, spune ea cu ura infiltrându-se din nou în ea. Știu că e rănită. Graham are multe de explicat și s-ar putea să fie, de asemenea, cauza pentru care Izzy nu-și dorește nici perechea.

— Ei bine, hai să închidem locul ăsta; arăți de parcă ar trebui să fii în pat, spun cu un râs.

Izzy se uită în jos, și Alice observă și ea. Amândouă râd. Mergem prin cafenea să ne asigurăm că totul este oprit, mesele sunt șterse și scaunele sunt la locurile lor obișnuite.

Izzy cască.

— Trebuie să te odihnești, îi spun.

Ea dă din cap.

— Hai acasă, spune și se întoarce spre Alice. Vii și tu? Am putea face celebrele noastre petreceri în pijamale.

Alice se uită la ea cu un zâmbet, dar clatină din cap.

Știu că asta nu se va întâmpla, deoarece Alice merge la ceremonie cu perechea ei.

— Nu pot, verișoaro, ai nevoie de somnul tău de frumusețe, spune ea.

— Nu-i spune despre Paul încă, mamă, îmi transmite ea mental. Zâmbesc. Alice știe doar câteva dintre motivele pentru care Izzy nu-și dorește perechea, dar îi e frică să-i spună deja, neștiind cum ar reacționa Izzy când va afla.

Izzy mai lasă un căscat și râdem.

— Haide, Frumoasa Adormită, e timpul pentru culcare, spun, conducând-o afară pe ușa cafenelei și îndreptându-ne spre casă.