Thalia

Mi se întoarce stomacul pe dos. Suprafața de sub mine se zgâlțâie și se leagănă. Mă doare capul, iar mâinile îmi urlă de o durere atât de ascuțită, încât sunt silită să deschid ochii doar ca să văd ce s-a întâmplat cu ele.

Lumea din jur se leagă în bucăți încețoșate. Pereți întunecați, căptușiți cu ceva texturat. Izolație fonică? Nu, e plastic dur. Mocheta de sub obrazul meu e la fel de sin