VINCENZO

A ieșit de parcă nu tocmai smulsese sufletul dintr-un om. Cu capul sus, spinarea dreaptă, fără pic de tremur în degete.

Totuși, am văzut: o umbră i se încolăcea în umeri, o furie apăsătoare o copleșea în timp ce trecea prin ușă afară, alături de Silvio.

Trebuia să mă asigur că Gaspare era mort înainte de a pleca. Sângele lui pătase podeaua, dar nu mai era de ajuns. Scoțând arma pe care