ALEXA

Vincenzo era furios.

Nu genul de frustrare controlată, tăcută, pe care o purta de obicei.

Asta era diferit. Era ceva letal, abia stăpânit. Un arc încordat prea tare, gata să plesnească.

S-a întors spre mine, cu maxilarul încleștat. "Sunt armele?"

Nu am răspuns imediat pentru că, sincer, nu știam.

Grigori nu deschisese încă transportul. Îi spusesem să așstepte până ajung eu acolo. Dar dacă er