Marcella

Stăteam pe scaun, rigidă și tensionată. Făceam oare lucrul corect? m-am întrebat din nou și din nou. Gândul la familia mea, la copiii pe care îi lăsasem în urmă, Pia strângându-mă de jachetă, încercând să nu plângă, așa cum o făcea și Giles. Gemenii încercaseră să pară curajoși în fața mea, dar știam că sunt îngrijorați.

După tot ceea ce auziseră și văzuseră, după tot prin ce trecuseră la