„Nu”, răspunde el dând din cap și împingându-mă ușor la o parte; ardoarea din ochii lui se stinge, înlocuită de nepăsarea lui obișnuită, și o știu prea bine. Ceea ce credeam că se va întâmpla cu siguranță, nu se va întâmpla. Dezamăgirea, furia, disperarea mă prind într-o cameră de ceață din care nu pot evada în acest moment.

„Am spus să te dezbraci!”, țip, clocotind de frustrare, cu ghearele lung