*Kravos*

„La naiba, Kravos.” Reid expiră, trecându-și mâinile prin păr.

Se întoarce spre mine cu ochii obosiți și umerii lăsați. Am cerut prea mult de la fratele meu, lăsându-l constant la cârmă fără să mă gândesc la greutatea pe care o pun pe umerii lui.

„Totul se va termina curând”, îl asigur, ciugulind din resturile de pe farfuria pe care am adus-o cu noi din bucătărie.

„Vrei să spui dacă totul