„Cristiano”, gem eu, uitându-mă din nou peste umăr la a doua mașină care ne urmărește, în care sunt înghesuiți patru oameni, față de noi doi. „De ce mergem la biserică!?”

„Pentru a zecea oară, Isadora!” râde Cristiano, aruncându-mi o privire veselă. Sincer, dacă el n-ar fi atât de entuziasmat de asta, aș fi complet panicată. „Va fi distractiv. O să-ți placă, promit.”

„Urăsc biserica”, oftez eu, lă