Nu știu cât timp stau în izolator, nu cu adevărat. Am plâns ore în șir, știu asta, iar apoi, cumva, am adormit – sau mi-am pierdut cunoștința. Nu știu care este cel mai potrivit cuvânt pentru starea aceea. Pur și simplu… stinsă. Nu mai eram în lume.

Dar sunt smulsă înapoi în momentul în care aud zăngănitul lacătului meu. Ochii mi se măresc, apoi gâfâi la lumina puternică ce inundă izolatorul când