**Soren**

Nu puteam să dorm.

Pereții de la Solvalla erau tăcuți, o tăcere sufocantă care îți făcea gândurile să răsune. Tatăl meu — nu, el — era încă undeva pe domeniul lui. Mama era probabil trează, trăind din adrenalină și nervi. Chiar și cu Jesper postat lângă ușa mea, așa cum fusese toată viața mea, și cu gardienii pe jumătate adormiți, nu-mi păsa. Am ieșit tiptil, desculț pe podelele reci, cu