Ușa se închide cu un clic în urma mea și este o liniște de mormânt.

Nu genul acela de liniște stânjenitoare pe care o ai când cineva trage un pârț într-un lift.

Nu, aceasta este genul de liniște care ți se înfășoară în jurul gâtului și se strânge la fiecare respirație. E ca și cum tocmai aș fi intrat în mijlocul unei înmormântări, ținând în mână un nenorocit de animal din baloane.

Doar că nu este