„Va trebui să repeți asta”, mă înec eu.

Nu poate vorbi serios. Cine întreg la minte ar propune așa ceva? Este complet absurd. Cu siguranță și-a pierdut mințile.

Nu-mi răspunde. Doar își ridică sprânceana perfect conturată. De parcă m-ar fi provocat să continuu să mă prefac că nu l-am auzit.

„Rahat!”, mormăi. Privindu-mi fix tocurile, pierdută în gânduri.

Un milion de gânduri îmi aleargă prin minte