Declan

Îmi trec în tăcere mâna peste pântecul Clarei în timp ce ea doarme, oprindu-mă când simt ceva mișcându-se înăuntru. Mi s-a părut? N-ar putea fi însărcinată... nu?

Uimit de ceea ce am simțit, îmi țin mâna pe loc până când simt din nou, și nu putea fi descris decât ca un șut mic.

— A fost un...? Dumnezeule, chiar a fost! șoptesc uimit, în timp ce privesc în jos la viitoarea mea soție adormită