Clara

Declan mă privește fix cu ochii sclipind, iar eu înghit în sec când văd cum i se încordează maxilarul de la o frustrare abia stăpânită. E supărat, și de aceea devin agitată când face un pas spre mine, dominându-mă cu statura lui impunătoare.

— Despre asta e vorba? Crezi că trebuie să slăbești?

Îmi feresc privirea, simțindu-mă dintr-odată proastă sub scrutinul lui intens.

— Poate, mormăi eu.