Eram turbat de furie.

Rănit.

Furibund.

Am dat buzna în biroul meu și am trântit ușa, ignorând modul în care secretara mea a sărit emoționată în picioare în clipa în care m-a zărit. Mi-am aruncat sacoul pe birou și am mers repede spre dozatorul de apă, luându-mi un pahar cu apă rece și dând totul pe gât dintr-o înghițitură. M-am uitat urât la paharul gol, simțindu-mă al dracului de nervos.

Nervos pentru că îi permisesem tatălui meu să mă scoată din sărite ca de obicei și pentru că avusese tupeul să mă amenințe cu ceea ce știa că era singurul lucru pe care îl așteptam cu nerăbdare de când eram copil – moștenirea imperiului său.

Rănit? Da, eram rănit. Faptul că părinții mei nu dădeau nici doi bani pe mine și nu se oboseau niciodată să ascundă asta a durut mereu, indiferent de cât de mult încercam să-mi spun că nu-mi pasă. Rănit pentru că ei nu știau cine sunt cu adevărat și nu le-a păsat absolut niciodată să afle. Singura lor preocupare a fost să mă crească ca să fiu un fiu trofeu perfect, numai cu note de zece, pe care să-l poată prezenta lumii - dar apoi am decis să mă răzvrătesc, fiind exact opusul a ceea ce voiau ei să fiu.

Au vrut un copil de nota zece? Am ajuns să absolv la limită.

Au vrut un copil ascultător, echilibrat și muncitor? Am ajuns să fiu lipsit de respect, nonșalant și o dezamăgire.

Ca lucrurile să fie și mai rele, ca și cum cerurile ar fi fost de partea mea pentru o dată, voiau un copil care să preia afacerea familiei și să le ofere un nepot. Și apoi ce s-a întâmplat? Am ajuns să urăsc cum se simt sânii lipiți de pieptul meu încă din liceu și să dezvolt o dragoste profundă pentru a mă îneca cu pule, ceea ce înseamnă că eram foarte gay - un lucru despre care știu că i-ar dezamăgi peste măsură.

Și furibund? La naiba, da. Eram furibund pentru că tata știa că amenințarea de a-mi lua moștenirea și a i-o da enervantului meu văr era singurul mod prin care avea să mă convingă să fiu de acord cu căsătoria, în ciuda faptului că avea să mă doară foarte tare.

Să mă gândesc la asta mă face să mă doară și mai tare.

Dacă mi-ar fi cerut să mă însor cu o tipă pentru a salva compania cu o lună în urmă, poate că aș fi acceptat de bunăvoie după ce m-aș fi gândit puțin, din moment ce în tot acest timp nu era nimeni care să-mi stăruie în minte, dar acum? Categoric exista cineva care nu doar că îmi stăruia în minte, dar se afla și puțin în inima mea.

Totul a început ca o aventură de o noapte care îmi dăduse peste cap tot corpul și creierul, forțându-mă să-mi încalc propria regulă de a nu mă culca cu cineva de două ori, agățându-l din nou câteva zile mai târziu. Apoi am făcut schimb de Snapchat-uri și am început să ne dăm mesaje. M-a invitat la cină două zile mai târziu, iar eu am acceptat pentru că mă plictiseam și în secret speram să mă cheme la el după cină pentru sex. S-a dovedit că îmi dăduse mesaj doar pentru că era rănit și nu voia să fie singur. Nu m-am băgat să aflu motivul durerii lui, doar i-am distras atenția de la ea cât am putut de bine povestindu-i despre lucrurile nebunești în care fusesem implicat pe parcursul facultății, pentru că majoritatea erau de-a dreptul memorabile, și a funcționat, pentru că o oră mai târziu se prăpădea de râs.

După acea zi, avalanșa noastră de mesaje a crescut, ne-am întâlnit de cel puțin trei ori pe săptămână fie pentru a lua cina împreună, fie doar pentru a sta pe plajă, vorbind despre vrute și nevrute, și fiecare dintre acele zile se încheia mereu cu amândoi în oricare dintre apartamentele noastre, făcând sex intens... sexul se simțea diferit de fiecare dată, devenea mai fierbinte și mai bun decât precedentul, mereu fusese așa încă de la început.

Acum, eram forțat să recunosc față de mine însumi că îmi place de Ryder, mai mult decât ar fi trebuit, având în vedere că, de la bun început, ar fi trebuit să fie doar o aventură. Ceea ce durea mai mult era faptul că nu aveam să primesc nicio șansă de a vedea dacă chestia asta cu Ryder s-ar putea transforma în altceva, pur și simplu avea să se termine așa - și mă îndoiesc că Ryder ar fi la fel de rănit ca mine de toate astea, s-ar putea ca, în primul rând, nici măcar să nu simtă la fel pentru mine.

Îngerii pur și simplu trebuiau să mă facă să plac în sfârșit pe cineva care probabil e interesat de mine doar pentru sex.

Mă doare că va trebui să rup legătura cu Ryder, dar o voi face oricum. Aveam să-i șterg Snapchat-ul și să încerc să-l uit, din moment ce cu siguranță aveam să-l sun mâine pe tata pentru a-l anunța că mă însor cu cine o fi tipa aia. Cum avea să funcționeze căsătoria mă depășea, dar bănuiesc că aveam să ne dăm noi seama de ceva când vom ajunge în acel punct.

Un lucru era cel mai clar în mintea mea în acel moment: cu siguranță aveam să mă mai culc cu Ryder pentru o ultimă oară în seara asta.

I-am trimis un mesaj rapid, întrebându-l dacă aș putea să trec pe la el la noapte. A fost de acord imediat, iar eu i-am spus că voi fi acolo până la ora nouă.

Era ora cinci după-amiaza, cu o oră înainte de terminarea programului de lucru, dar m-am ridicat, mi-am împachetat lucrurile în geantă, mi-am tras pe mine sacoul și am ieșit din birou.

Nimeni nu mă putea trage la răspundere pentru că am plecat înainte de terminarea programului de lucru, eram viitorul moștenitor al acestei companii și toată lumea știa asta, de când fusese anunțat oficial la televiziunea națională când încă eram la facultate.

Am urcat în lift și am ieșit din clădirea companiei în câteva minute, conducând direct acasă pentru a putea bea câteva pahare ca să-mi calmez creierul suprasolicitat, să vorbesc cu terapeutul meu și apoi să conduc până la casa lui Ryder, unde aveam să fac sex până uitam de toate grijile și problemele mele, rămânând fără nimic la care să mă gândesc, în afară de acea plăcere arzătoare măcar pentru seara asta.