Când Alastair a ajuns acasă era un haos total, fratele său, Alfa, răstindu-se cu ordine către diverși membri ai haitei. Soția sa plângea într-un colț, iar fiica sa nu era de găsit nicăieri.

El l-a privit pe fratele lui. Avea planuri pentru mica acea cățea și acum toate se duseseră de râpă. Ca să nu mai vorbim de ce repercusiuni ar fi, în cazul în care ar începe să dea din gură cui nu trebuie.

Nu era prea îngrijorat totuși că ar vorbi, în primul rând, cui avea să-i spună? Nu cunoștea pe nimeni.

Nimeni din haită nu ar fi ajutat-o. Deci cum a evadat și unde se ascunde mica roată de rezervă? Un lucru este cert, dacă o va găsi, zilele ei ca rezervă vor lua sfârșit.

Fix atunci a intrat pe ușă Vivienne, ducându-se direct spre Alfa. Suspin, el știa că fratele lui și-o trăgea regulat cu fiica sa. Nu era sigur cum avea să se sfârșească asta, dacă mai continua mult, va pune el însuși capăt situației.

"Alfa, nu am găsit-o nicăieri, am aflat în schimb unde lucra și mi-au spus că și-a terminat tura mai devreme și a plecat cu un bărbat. Numele Hotelului e Ridgewood Inn, era plătită regulat și niciunul dintre noi nu știa."

Alfa Archibald a scos un mârâit furios: "Ridgewood e locul unde am lăsat spionul ăla de rahat. Nu crezi cumva că se cunoșteau? Poate a aflat cumva din ce familie face parte și s-a hotărât s-o ia."

Alfa Archibald era furios, planurile lui pentru fata aia aveau să-i aducă o grămadă de bani. Vârcolacii virgini erau un lucru rar în zilele noastre, de îndată ce punea ochii pe una, era revendicată și vândută ca marfă la mâna a doua. Trebuia s-o recupereze pe acea cățea mică. Chiar dacă ar fi fost marfă la mâna a doua până acum, era sigur că ar fi putut găsi o altă cale ca să-i aducă niște bani.

El știa deja că haita lui era sub investigație, nu că ar fi găsit vrunul din acei cretini ceva vreodată, nu o fac niciodată sau pot fi cumpărați. Exista mereu cel puțin o lepră coruptă în fiecare grup.

Oricum ar fi, vreau înapoi acea mică cățea și încuiată în casa haitei mele. Odată ce va fi acolo, nu va mai pleca niciodată, dacă mai e încă virgină, o s-o vândă celui care oferă mai mult, dacă nu mai e pură, ei bine, ar putea să se distreze el cu nepoata lui. Nu că nu s-ar fi distrat destul cu sora ei.

Chiar atunci a intrat în fugă unul dintre executantii lui: "Avem un nume de familie, Alfa, e Sinclair."

"Ați activat încă dispozitivul de urmărire pe ea?" Archibald simțea uneori că avea parte doar de imbecili ca membri ai haitei.

"Da, emite semnal la o distanță de cel puțin 430 de mile nord de noi. GPS-ul va fi în funcțiune în mai puțin de o oră."

Deci mica cățea găsise totuși o cale de scăpare, dar nu pentru mult timp, curând o va avea înapoi și o va face să regrete că s-a gândit vreodată să plece. Curând.

_______________________________

Sterling stătea pe un scaun în spitalul haitei, așteptând să vadă ce va spune doctorul despre sănătatea ei. El crezuse că va fi un control rapid, dar acum aștepta de două ore. Chiar când era pe cale să intre acolo pentru a se asigura că totul era în regulă, asistenta a ieșit să-l roage pe Sterling să o urmeze.

A crezut că va merge să o vadă pe Seraphina, în schimb ea l-a dus la cabinetul doctorului. A început să se îngrijoreze când s-a așezat, gândindu-se la toate motivele pentru care s-ar afla acolo, și niciunul nu era bun.

Doctorul s-a uitat la fața îngrijorată a lui Alfa al său: "Îmi cer scuze că te-am ținut să aștepți, a trebuit să efectuăm tot felul de teste din moment ce nu a mai avut niciodată un control. Te-am chemat aici din cauza naturii descoperirilor mele. Tânăra doamnă a trecut prin multe, este subponderală, și are mai multe oase care i-au fost fracturate, dar care nu i s-au vindecat corespunzător."

"Cel mai deranjant lucru pe care l-am găsit totuși a fost acesta", el i-a înmânat lui Sterling un mic recipient transparent cu un mic dispozitiv înăuntru. "Asta i-a fost implantat în spatele gâtului. Este un dispozitiv de urmărire."

"Ca să nu mai vorbim de toate cicatricile de pe corpul ei, lupoaica ei ar fi trebuit să le vindece fără a lăsa vreo urmă. Asta îmi spune două lucruri, ori lupoaica ei este pur și simplu prea slabă, ori i s-a dat omag ca să o slăbească."

"Este o domnișoară puternică mintal, dar s-ar putea să înceapă să arate semne de PTSD. Cât de grav se va manifesta este necunoscut în acest moment. Nu vom ști până nu va începe să prezinte simptome, așa că e un joc de așteptare. "

"Acestea fiind spuse, iată ce vreau să se facă. În primul rând, are nevoie să mănânce, nu doar mâncare nesănătoasă, ci și mâncare adevărată. Vreau să înceapă să mănânce de trei ori pe zi, cu gustări între mese. De asemenea, o trimit acasă cu vitamine și o loțiune pentru cicatricile ei, de aplicat de două ori pe zi, timp de două săptămâni; ar trebui să ajute la înmuierea lor pentru a nu mai fi atât de rigidă."

I-a mai înmânat lui Sterling încă un flacon: "Acestea sunt pentru cazul în care face vreun atac de panică, au acțiune rapidă. De asemenea, dacă dorește, pot să-i programez niște ședințe cu psihologul haitei noastre. Ea va avea alte metode ca s-o ajute să facă față, și așa mai departe. Vreau de asemenea să-ți spun că dacă v-ați fi împerecheat, ai fi putut s-o ajuți mult mai mult prin intermediul legăturii de pereche. Totuși, este cel mai bine dacă o lași să meargă în ritmul ei. "

Sterling era mai mult decât furios; ce-i făcuseră acei porci, cât de mult suferise ea? El se va asigura că nu vor scăpa basma curată, dacă va trebui, pur și simplu va șterge de pe fața pământului întreaga haită și va termina cu ei odată pentru totdeauna.

"Acum urmează-mă și te voi duce la ea, ca să puteți pleca acasă. De asemenea, s-ar putea să fie nevoie să revină pentru a reașeza oasele care nu se vindecă corect. Cred că cel mai bine ar fi să se și transforme mai des și să iasă la alergat; nu curse lungi la început, ci treptat, pentru a-și recăpăta puterea. Câteva analize de sânge nu vor veni decât peste vreo două zile, te voi informa dacă există vreun motiv de îngrijorare cu privire la ele."

"Oh, încă un lucru. Acesta este un aspect despre care nu suntem siguri, voiam doar să știi că atunci când lupoaicele sunt abuzate, uneori sistemul lor este dat peste cap. S-ar putea să intre în călduri destul de curând."

Când s-au oprit pe hol, erau în fața camerei de consult a Seraphinei. Doctorul i-a făcut semn să intre, el continuându-și drumul pe hol.

Sterling s-a uitat puțin prin crăpătura ușii mai întâi, dar ce a văzut l-a înfuriat de moarte. L-a contactat telepatic pe Lucien să vină la spitalul haitei ACUM!

Sterling se plimba agitat prin fața ușii cabinetului, când Lucien a venit în fugă la el. Lucien a aruncat o singură privire la prietenul lui și a știut că n-avea să-i placă ceea ce urma. În primul rând, însă, trebuia să-l calmeze înainte să înceapă să distrugă lucruri.

Seraphina era îmbrăcată și aștepta ca Sterling să vină și s-o ia de acolo. Erau toți drăguți, dar ura spitalele în mare parte din cauza mirosului. Se întreba de ce-i lua atât de mult timp lui ca să vină s-o ia. Pe perete se afla o oglindă întreagă și s-a privit în ea. Nu ai fi zis deloc că este ea, nici dacă ai fi comparat pozele cu înainte și după.

La început, tot ce își dorea Seraphina era să scape de aici și să continue cu planul ei original. Acum, totuși, s-a hotărât că ar putea să încerce pentru o perioadă. Perechea ei este cu adevărat de treabă și o minunăție pentru ochi, mirosul lui o înnebunește și, pe deasupra, pare să fie și un tip chiar bun. Nu poate să se încreadă prea mult în el încă, și-a amintit de ultima lecție pe care o învățase încrezându-se într-un tip aparent bun. Asta nu se va mai întâmpla niciodată, absolut niciodată.

Sterling i-a arătat lui Lucien dispozitivul de urmărire, iar el a înjurat cu mai multe cuvinte foarte lungi. "Cu cine naiba avem de-a face aici?"

"Am o vagă idee, Lucien, dar nimic concret încă. Am o misiune pentru tine, vreau să duci acest dispozitiv de urmărire mai departe spre nord, la vreo două sute de mile de aici, poți acoperi o asemenea distanță pe motocicleta ta?"

"Da, va fi o cursă rece, dar pot să scot un timp bun, unde îl duc?"

"Te duci până pe teritoriul Haitei Baroniei din Frostpeak. Te vei întâlni cu un vechi prieten de-al meu din armată, el va ști ce să facă cu el. Îl cheamă Percival, este un om-urs."

Cu asta, Lucien a luat dispozitivul și a fugit din spital. Avea să ducă acel aparat cât mai departe posibil; lăsați-i pe acei nenorociți să urmărească acel rahat până pe teritoriul oamenilor-urs și să vedem cât de departe vor ajunge.