KAT

Conacul părea diferit când Nathan a oprit în fața lui ore mai târziu.

Piatra albă, oțelul negru și sticla erau la fel, chiar și în lumina dimineții timpurii, dar liniștea nefirească ce mă apăsase înainte nu mai era la fel de tăcută acum. Surprindeam lucruri pe care nu le prinsesem prima dată — pașii moi ai animalelor din pădure, foșnetul copacilor masivi, ceața aurie care stăruia în aer, miros