— ...Nu înțeleg, am spus confuză.

— E simplu, pe bune. De fiecare dată când încalci vreo regulă, voi revendica o parte a corpului tău ca fiind a mea, a spus Hayden cu un zâmbet.

— A ta? am întrebat eu, în continuare nedumerită. Dacă toate părțile corpului meu sunt încă intacte, cum ar putea pretinde că o parte e a lui?

— Da. Partea corpului pe care am ales să o revendic va fi a mea pentru a face cu ea ce poftesc, oriunde și oricând poftesc, a declarat Hayden, zâmbind cu o satisfacție supremă la propria sa idee.

Văzând că tot păream destul de confuză față de acest concept bizar, Hayden a râs încet de mine, în timp ce continua să mă privească din cealaltă parte a mesei.

— Ridică-te... și dezbracă-te, a ordonat Hayden, fără a-și lua ochii de la chipul meu.

— Poftim? am reacționat șocată. Ce tocmai a... zis?

— Ridică-te și dă-ți hainele jos. Te rog, nu mă pune să mă repet, altfel ești pe cale să încalci o altă regulă, Malissa, a avertizat Hayden cu asprime.

— Eu... De ce faci asta? am întrebat cu răsuflarea tăiată. Nu eram sigură dacă mi se părea, dar ochii lui albaștri păreau cu câteva nuanțe mai întunecați, în timp ce mă fixa ca un animal ce-și pândește prada.

— Dacă nu ajung să-ți văd corpul, cum aș putea să aleg ce parte aș vrea să revendic mai întâi? a întrebat Hayden, prefăcându-se cu totul nevinovat în timp ce dădea din umeri.

Uram felul în care vorbea, de parcă urma să fie cu siguranță și o a doua... sau o a treia oară.

Corpul mi-a înghețat locului în timp ce ezitam. Cum aș putea pur și simplu să mă dezbrac în fața lui, fix aici, în mijlocul sufrageriei? Asta depășește limita nebuniei... dar ce pot face?

— Ai zece secunde să te ridici și să începi să te dezbraci. Dacă nu, voi chema niște băieți să te ajute cu asta, a spus Hayden impasibil.

— Nu... am șoptit.

— Zece... nouă... opt... a început Hayden numărătoarea inversă de la zece.

— Hayden! E o nebunie... am protestat eu.

— Șapte... șase... cinci... patru... trei... doi... unu... băieți! și-a continuat Hayden numărătoarea.

L-am privit în ochi și am putut vedea că vorbea al naibii de serios.

— Nu! O voi... face, am strigat cu disperare.

Era destul de rău că trebuia să mă dezbrac în fața lui Hayden. Nu mai aveam nevoie ca și oamenii lui să mă vadă goală.

La sunetul vocii lui Hayden lătrând un ordin într-un mic dispozitiv de comunicare de pe gulerul său, câțiva bărbați îmbrăcați complet în negru au dat buzna în penthouse. I-am privit cu ochii măriți și cu gura întredeschisă de șoc.

Hayden era serios. Chiar își chemase oamenii să mă dezbrace...

— Nu mai e nevoie. Ieșiți... a spus Hayden oamenilor săi pe un ton expeditiv, în timp ce ochii îi erau în continuare ațintiți asupra mea.

Hayden s-a aplecat și mai mult peste masă și m-a scrutat pe chip cu un zâmbet ademenitor. În alte circumstanțe, m-aș fi gândit că zâmbetul de pe chipul lui era fermecător dincolo de cuvinte, dar acum îmi venea greu să-l admir în situația asta.

— Ce aștepți? Ridică-te... și dezbracă-te, Malissa, a ordonat Hayden zâmbindu-mi.

Nu-mi vine să cred că fac asta. M-am ridicat rigidă și îi puteam simți ochii flămânzi pe mine, ca și cum mi-ar fi putut arde hainele direct de pe corp. Am închis ochii strâns în timp ce încercam să mă calmez. Nu sunt virgină... și m-au mai văzut bărbați goală înainte. Bine... nu foarte mulți, dar totuși... deci nu e chiar mare scofală.

Când am deschis ochii din nou, eram hotărâtă. Indiferent ce-mi va face sau prin ce mă va supune, voi supraviețui acestor 30 de zile și mă voi întoarce la viața mea normală cu bunica mea. Trebuie să supraviețuiesc la asta!

Nu-i voi permite să mă frângă...

Încet, mi-am ridicat mâinile la primul nasture de la cămașă. Mi-am dat seama că îmi tremurau ușor mâinile, dar după câteva respirații adânci, am reușit să opresc complet tremuratul. I-am simțit ochii pe mine, urmărindu-mi fiecare mișcare și l-am privit înapoi în acei ochi albaștri și frumoși, în timp ce degetele mele s-au mișcat ca să desfacă primul nasture.

Odată ce primul nasture a fost desfăcut, am trecut la al doilea. Apoi al treilea... al patrulea... până când toți nasturii au fost descheiați. Încet, dar cu mâini ferme, am dat la o parte materialul cămășii care îmi acoperea partea superioară a corpului, dezvăluindu-i privirii sutienul meu din dantelă roz deschis și trunchiul.

I-am văzut colțurile gurii arcuindu-se în sus, în timp ce savura disconfortul și stânjeneala mea evidente la faptul că mă dezbrăcam în fața lui. Totuși, n-a scos niciun cuvânt, continuând să mă privească în tăcere. În cameră era o liniște atât de mare încât tot ce puteam auzi era propria mea respirație, sunetul inimii mele bătând cu putere și ticăitul ceasului.

Mi-am coborât mâinile și am descheiat nasturele de la blugi înainte de a deschide fermoarul. Mi-am tras blugii pe șolduri și pe picioare, dându-i jos dintr-o mișcare iute. Stăteam acum doar în sutien și chiloții asortați și puteam simți aerul ușor rece pe pielea mea goală.

Acum începe adevărata provocare...

— Nu începe să eziți fix acum, după ce ai ajuns până aici... m-a tachinat Hayden.

Îl uram din tot sufletul... cu fiecare părticică din el.

L-am fulgerat cu privirea în timp ce mi-am desfăcut rapid sutienul și l-am smuls de pe corp. Rămăsesem cu pieptul gol, care mi se ridica și cobora în timp ce aruncam sutienul pe podea. Partea superioară a corpului îmi era acum complet goală, sânii expuși în întregime privirii lui lacome.

I-am simțit privirea pe pielea mea de femeie, în timp ce se uita deschis la sânii mei. Mi-am vârât degetele mari în betelia lenjeriei intime, gândindu-mă că ar fi mai bine să termin cu toată chestia asta cât mai curând cu putință. După ce am tras aer adânc în piept pentru a mă liniști, mi-am tras chiloții în jos, lăsându-i să alunece pe picioare până la glezne, înainte de a păși din ei și a-i da deoparte cu piciorul.

Stăteam acum complet goală în fața lui Hayden.

Simțeam privirea lui arzându-mi pielea înfierbântată peste tot, pe măsură ce ochii lui hoinăreau peste corpul meu gol, din creștet până-n tălpi, și apoi din nou în sus.

--Va urma...