Gâfâind, îmi desprind fața de cea a lui Kent și îmi ațintesc privirea spre ușă, unde –

— JANEEN! țip, zbatându-mă deodată să mă dau jos din poala lui Kent –

Deși cu doar câteva clipe în urmă aș fi spus că nimic nu m-ar fi putut smulge de lângă el –

Dar sora mea – aici, pe vas! Oare înseamnă că –

Sar în picioare și mă arunc în brațele ei. Râzând, Janeen mă prinde. — Hei, micuțo, murmură ea, strângâ