— Ai plâns mult, spuse Weston, coborându-și vocea. Și ai spus multe lucruri.

Umerii ei se încordară.

— Ce anume am spus?

*Te rog, să nu fi fost ceva penibil.*

Doar gândul o făcu pe Laura să tresară. Își aminti din nou că beția de dragul senzațiilor tari nu merita niciodată prețul plătit după aceea.

Genele lui Weston coborâră, umbrindu-i privirea. Pentru prima oară, nu putea suporta să o privească