Dinții fermoarului îmi mușcă erecția proeminentă, făcând ca râsul meu să sune mai mult a gemet. „N-am dansat niciodată în viața mea, Harriet. Habar n-am cum.”

„Dacă mă rogi frumos, te învăț eu.”

Și apoi se apropie. Plimbându-și degetele de-a lungul suprafeței insulei, tăind încet o potecă în direcția mea. „Ce… chiar acum?”

Ridică un umăr delicat. „Acum e un moment la fel de bun ca oricare altul.”