În momentul în care pășim pe coridor, departe de strălucirea prea perfectă a sălii de recepție și de toți cei care ne priveau, cu zâmbete pictate pe fețe, Delphi șoptește printre dinți: „Nimic nu se va schimba niciodată.”

Cora nu se uită la ea, nu-și întrerupe mersul. „Nu azi. Dar curând.”

Vocea lui Delphi se face mai joasă, aproape tremurând. „Le-ai numărat, Cor? Pe fetele de la adunare?”

Gura Co