Forțez un zâmbet. „Mă țin ocupată.”

„Da, dar…” Degetele lui îmi înconjoară brațul, oprindu-mă. „Nu asta am întrebat.”

Ochii lui îmi cercetează fața, căutând răspunsuri. Dar încă le caut și eu.

„Ce zici de asta, Rosie.” Îmi cuprinde maxilarul în palmă, pulpa degetului mare prinzându-mi buza de jos. „Cât de ocupată vrei să te țin? Pentru că uneori mă simt singur, dar când sunt cu tine, mă simt plin.