M-am uitat la fetița mea. Sărmana de ea se uita în sus, la mine, cu ochii mari, triști, roșii în jurul irisului și sticloși de lacrimi. Nu mai avea aer de cât plânsese și era sleită de puteri. I-am sărutat creștetul dulce și i-am trimis un gând liniștitor. *Ești bine*, i-am promis în gând. *Suntem în siguranță*.

Voiam să-l întreb pe comisar: cum a murit? A ars de vie? S-a asfixiat cu fum? Voiam să