„Nu-i din cale-afară plângăcioasă… deci asta spune totul”, murmură Zade, lăsându-se pe spate și aruncând o privire spre ușile deschise. „Hai s-o ducem acasă.”

Încuviințez, pentru prima dată fiind de acord cu el, iar el face un semn scurt oamenilor mei să închidă ușile. Mă studiază cu privirea, așteptând aprobarea. Dau din cap, confirmând ordinul.

„Înapoi la destinația inițială.”

„Da, Alpha!”

După