ATTICUS

Ţipetele ei îmi zgârie timpanele cu mult înainte ca una dintre ambulanțele mele private să apară la orizont, parcată strategic pe marginea drumului. Patru dintre oamenii mei, statui de piatră, stau cu mâinile împreunate, ascunse parcă în fața lor. Mă zăresc și, instantaneu, își pleacă respectuos capetele.

Ajung la ei și mă retrag rapid în spatele ambulanței. Unul dintre bărbați îmi întinde