ULRIC

Abia terminasem să-mi torn ceva de băut când a sosit mesagerul.

Tânărul lup s-a împiedicat intrând în camera de zi, cu o spaimă vădită zugrăvită pe chip. Hainele îi erau prăfuite, iar sudoarea i se prelingea pe tâmple, în ciuda aerului răcoros de noapte din reședința Drakos.

Am simțit pe loc cum mă cuprinde iritarea.

— Ce mai e și acum? m-am răstit eu.

Mesagerul a înghițit în sec, agitat.

—