**Kieran**

Obişnuiam să urăsc mirosul de pin. Îmi amintea foarte mult de locul în care Tiberius mă ducea la antrenament. Mergeam acolo atât de des încât mirosul îmi fusese practic ars în nări, iar odată cu el, amintirile fuseseră arse în creierul meu, pârjolite, întipărite, tatuate. Tiberius nu pusese niciodată mâna pe mine în copilărie, nu cum făcuse cu Cassian. În schimb, cicatricile psihologice