Perspectiva lui Hazel:

Mă priveam în oglinda din camera mea, admirându-mi reflexia, rochia superbă de un albastru profund care îmi punea în valoare trupul și formele. De obicei nu obișnuiam să zăbovesc mult în fața oglinzii, indiferent de ce purtam sau de cum arătam, nu mă interesa; dar iată-mă acum... pentru prima dată în viață, îmi prețuiam propriul corp. Trupul meu cândva osos începuse să prind