***Rafael***

Lacrimile îmi curgeau necontenit, respirațiile noastre grele umplând aerul în timp ce mă ținea în brațe și mă mângâia de parcă aș fi dispărut dacă mi-ar fi dat drumul, iar eu mă agățam de spatele lui și mă țineam strâns, de parcă el ar fi fost colacul meu de salvare într-un far întunecat.

Apoi și-a îngropat bărbia în umărul meu, corpul tremurându-i ușor în timp ce suspina din adâncul