Doamna Sterling puse receptorul jos cu o mină întunecată, clocotind de revoltă:

— Pur și simplu turbez de furie!

Marcus se încruntă ușor. Ascultase și el convorbirea:

— Într-adevăr, a părut foarte distantă.

— Ne urăște! Ochii doamnei Sterling se umplură de lacrimi. E adevărat că n-am recunoscut-o ca fiică la început. Dar nu încercăm acum să îndreptăm lucrurile? De ce trebuie să fie atât de crudă?