Perspectiva lui Killian

— Fiule, a spus tata cu vocea lui aspră, părintească. Ajuns acum la aproape șaptezeci de ani, își cizelase acest ton de-a lungul a numeroși ani, perfecționându-l ca să trezească în mine exact doza potrivită de vinovăție. Când folosea vocea aceea, redeveneam un copil, mic și rușinat. Mi-am mușcat limba. — Nu putem porni un război din cauza orgoliului tău.

— Nu mă voi lăsa că