„M-am săturat.” Am împins departe lingura pe care o ținea în fața buzelor mele.

Ochii i s-au îngustat. „Ba nu. N-ai mai mâncat nimic de la prânz. Acum termină tot, apoi o să-ți dau medicamentele.”

„Pot să le iau și singură”, am mormăit, încercând să cobor din poala lui. Dar brațul ăla al naibii de puternic mă ținea strâns lipită de el.

După conversația noastră, începuse să mă trateze ca pe un co