„Dumnezeule! Ești rănită! Cum s-a întâmplat asta? Ești bine?”

„Mă dor genunchii, Naaat”, a gemut ea de durere. „Mă doare capul. Mă doare inima... mă doooare toootul!!!”

„Hai înăuntru.” I-am sprijinit trupul clătinător și am dus-o spre canapea.

Îngrijorarea îmi dădea târcoale văzând-o în starea asta. Rănile astea... avusese vreun accident? Nu-i stătea în fire să se facă pulbere în halul ăsta. De o