Când am intrat, mă așteptam, pe jumătate, să fiu prinsă într-o ambuscadă, înjunghiată sau, și mai rău, împușcată. Ar fi trebuit să îmi pregătesc un fel de apărare, dar până când acest gând mi-a trecut prin minte, eram deja înăuntru. Inima mi s-a strâns când am văzut-o pe Vivica stând în capul mesei, netulburată, rece și impecabilă, ca de obicei. Îmi amintesc ultimul lucru pe care l-am auzit despre