Thalia

În ciuda oboselii pe care o afișa cu o clipă în urmă, Valerio prinde viață când îl sărut. Îmi apucă șoldurile ca pe o ultimă ancoră într-o furtună, iar eu mă unduiesc lipită de el, asemenea valurilor cărora încearcă să le reziste. Nu știu ce să fac cu această căldură din piept. Este ceva mai permanent decât dragostea, mai sigur. Așa că pur și simplu mă încolăcesc în jurul lui, îmi strecor m