Răzvan m-a pus să văd un doctor în secunda în care ne-am întors la conac, dar, așa cum îi spusesem de nenumărate ori, mă vindecasem deja și nu era niciun motiv de îngrijorare. Totuși, n-a înghițit-o; doar pentru că trupul mi se vindecase, nu însemna că mintea îmi urmase exemplul, iar în privința asta are dreptate.

Tocmai a trebuit să-mi ucid fratele, deci e clar că nu sunt deloc bine, la naiba. A