GENEVIEVE.

„Daphne a cerut-o, iar eu am putut să spun nu.”

Aceste cuvinte continuau să-mi răsune în subconștient ca o mantră. Mă urmăreau pretutindeni - la cantină, la toaletă, chiar și la cele două ședințe pe care Anders le-a avut cu consiliul său de administrație, la care nu mi-a permis să particip.

Mă rugase să-l aștept în mica anticameră de lângă sala de conferințe, ceea ce era extrem de ciuda