ANDERS.

Pentru prima dată în ani de zile, eram neliniștit.

Nu-mi dădeam seama dacă eram neliniștit pentru că eram nerăbdător să aud adevărul, sau pentru că îmi doream atât de mult să nu fie Daphne.

Din motive pe care propria-mi minte nenorocită nu le putea explica, pur și simplu îmi doream ca totul să fie doar o neînțelegere.

Voiam ca acel ceas să fi trecut prin douăzeci de mâini greșite înainte s