După o zi lungă și istovitoare, plină de sânge și cruzime, întoarcerea la perechea lui, care dormea atât de pașnic, era o alinare fără seamăn.

Voktor zâmbi văzând-o pe Elowen cuibărită în pernă, cu gurița întredeschisă. Sforăia ușor.

Încet, Voktor se apropie de pat și se aplecă să-i sărute buzele, la care Elowen scoase un geamăt stins. Încă dormea, dar răspundea firesc la atingerea lui.

— Frumoasa