VINCENZO

Sam urla și, nu, nu se văicărea și nici nu plângea.

Urla din toți rărunchii, un sunet atât de asurzitor încât nu mi-am putut stăpâni o grimasă. Țipătul lui lăsa impresia că cineva dăduse drumul unei fiare sălbatice în sufragerie, iar el dăduse peste ea.

M-am oprit în prag, cu cheile încă atârnându-mi de degete, și l-am văzut pe fiul meu urlând într-una: „Sunt un dragon!”

Cleo a trecut