VINCENZO

O clipă am rămas doar holbându-mă la ea.

Tullio?

Nu. N-avea niciun sens. N-avea cum să aibă sens. Tullio era alături de mine de aproape douăzeci de ani. Încasase gloanțe pentru mine.

Sângerase pentru mine. Când mă ridicam din noroi, Tullio fusese singurul care nu dăduse înapoi din fața mea, indiferent de ce s-ar fi întâmplat.

„Alexa”, am rostit rar, cu maxilarul încleștat. „Ești si