ALEXA

Am făcut un pas împleticit în față, lovindu-mă cu brațul de balustradă în timp ce genunchii mi-au cedat.

Eram în cădere liberă, gata-gata să aterizez pe scări, înainte ca o mână să țâșnească și să mă prindă.

Am aterizat pe un piept solid și m-am uitat în sus, în niște ochi verzi superbi.

„N-ar trebui să fii mai atentă pe unde mergi, scumpo?” a spus o voce gravă care mi-a trimis fiori pe șira