Perspectiva Sienei

Am privit farfuria plină cu micul dejun. Cu adevărat nu mai aveam pic de poftă de mâncare încă din noaptea aceea.

Aproape că fugisem de el, lucru pe care n-ar fi trebuit să-l fac, fiindcă nu eu eram cea vinovată.

Dar n-am avut ce face. Dacă m-aș mai fi uitat în ochii aceia măcar o dată, m-aș fi topit cu totul.

Și el părea slăbit. Știu cât de mult îi plăcea lui Luce să fie impeca