Cafea sau ceai, mi-am spus în sinea mea în timp ce stăteam desculță în mijlocul bucătăriei, holbându-mă la căni de parcă dețineau secretul păcii mondiale. Glezna mea era în sfârșit destul de puternică pentru a merge fără să șchiopătez, iar gustul antisepticului de spital abia începuse să-mi părăsească limba. Progres, în toată gloria lui banală.

Am întins mâna după ceai — mai puțină cofeină, mai pu